Introducere

Masajul s-a numarat, alături de plantele medicinale, printre primele mijloace folosite la alinarea suferinţelor.

Istoria scrisă îl consemnează ca fiind folosit în urmă cu 5000 ani de chinezi, e regăsit puţin mai târziu în scrierile Ayurveda la indieni, pe urmăîn antichitatea arabă, greacăşi romană. Masajul era considerat în acele timpuri răspunzator de a contribui la “întărirea corpului şi vindecarea bolilor”, fiind practicat profilactic, curativ şi recuperator.

În Evul mediu masajul era folosit cu precădere în spaţiul asiatic dar puţin în cel european unde Biserica discreditează sau condamnă toate practicile empirice; abia din secolul XVIII practica masajului începe să intre în atenţia cercetătorilor din domeniul medicinii şi începe să fie practicat în staţiunile balneoclimaterice.

Cercetările ştiinţifice ale secolelor XIX şi XX încearcă să explice efectele benefice ale masajului asupra corpului uman. Printre cercetătorii secolului trecut se numără şi Dr. Adrian Ionescu, care redacteaza primul curs de masaj din ţara noastră.

În prezent masajul este perfect integrat sistemului sanitar în China.Ţările Europei Vestice şi America tratează cu seriozitate masajul ca metodă alternativăa de profilaxie, terapie şi recuperare, unele ţări asimilând-o sistemului de asigurări de sănătate. În Romania sistemul sanitar este foarte puţin interesat de utilitatea practicilor medicale alternative, elemente de masaj fiind studiate doar în cadrul facultatilor sportive, kinetoterapiei şi specialităţilor medicale apropiate domeniului recuperării medicale.

Este însa îmbucurător interesul crescând al românilor pentru practicile naturale, şi în acest sens şi pentru masaj, care au constituit întotdeauna aliaţi de nădejde în menţinerea sănătăţii şi vindecare.

introducere-masaj