Masajul. Perspectiva de ansamblu integrativa

Terapie manuala, a carei origine se pierde in negura timpurilor, este practicata din vechime pe tot intinsul globului pamantesc in diferite forme.

Asa cum exista felurite limbi folosite pentru comunicare, tot asa exista diferite tipuri de masaje specifice zonelor geografice in care au fost concepute. Intre cele doua exista asemanari esentiale.

Limbile pamantului sunt diferite, dar sunt doar forme – tipare de exprimare ale gandurilor; formele – gand (limbajul esential) sunt aceleasi la toti oamenii, doar tiparele de exprimare – limbile sunt diferite. Studiile de telepatie au demonstrat ca transmiterea si receptionarea gandurilor nu tine de limba vorbita de subiecti.

Asemeni limbilor – tipurile de masaj sunt diferite, dar ele reflecta doar diverse moduri de interactiune cu corpurile omenesti; scopul lor este acelasi – reechilibrarea corpului uman;  ele au fost descoperite specific unei zone geografice si unor tipare culturale.

Corpurile omenesti sunt la fel din perspectiva modului in care functioneaza; ele difera in aspecte relativ minore din prisma tiparelor energetice ale locurilor in care se formeaza (areal geografic), a tiparelor de comportament psiho-emotionale deprinse in perioadele de formare si a tiparelor in care functioneaza la varsta adulta.

Dar corpul fizic este animat de aceeasi forta vitala care se transmite ritmic, pulsatil, dinspre sistemul nervos central catre fiecare celula a corpului; interferentele in acest proces afecteaza fluiditatea, conduc la instalarea dezechilibrelor functionale si, apoi, la aparitia perturbarilor organice (boala).

Masajul, indiferent de numele lui, vizeaza, in moduri mai grosiere sau mai subtile, inlaturarea partiala sau totala a interferentelor in fluiditatea corpului si, in acest fel, restabilirea echilibrului functional si organic al corpului uman.

Corpul fizic este strans legat de celalte corpuri, de cele subtile (etericul, astralul, mentalul, etc); influenta intre ele e reciproca, in fizic se transpun efecte din corpurile subtile si din fizic se transmit efecte in corpurile subtile.

Acupunctura, presopunctura, masajul shiatsu, masajul tibetan ,etc, actioneaza din fizic asupra corpului eteric si nu numai, urmarind direct sa regleze fizicul prin intermediul efectelor produse in corpurile subtile; efectele sunt descrise mai mult sub aspect energetic, ca un “reglaj al circulatiei energiilor

Masajul suedez cu variantele lui, reflexoterapia, drenajul limfatic, masajul profund al tesuturilor, stretching-ul, etc, produc aceleasi efecte, tot in interactiunea cu corpurile subtile, dar efectele sunt descrise mai mult fizic, stiintific, ca efecte circulatorii, trofice, raspunsuri reflexe, etc

Numitorul comun il ofera unitatea corpului uman, indiferent de locatia geografica si de terapia manuala aleasa; peste aceleasi “butoane” trec toate terapiile, in moduri mai grosiere sau mai subtile, mai mult sau mai putin complete si complexe.

Diferentele de eficienta nu depind relevant de specificul terapiei (tip de masaj) ci de terapeut; un terapeut pregatit, dedicat, focalizat, calm, relaxat si increzator in actiunile lui – va obtine rezultate indiferent de terapia aplicata; din acest punct de vedere se poate spune ca limitele unei terapii tin de limitele terapeutului.