Masajul de relaxare
Relaxarea este o stare fiziologica a organismului pe care omul o experimenteaza cel mai adesea la intrarea in somn; pe parcursul ei tonusul muscular se reduce substantial, frecventa undelor cerebrale scade, isi schimba frecventa din β(beta) in α (alfa), iar sistemul nervos vegetativ trece din activitate preponderent simpatica in activitate preponderent parasimpatica (scade frecventa cardiaca, tensiunea arteriala si ritmul respirator, se intensifica circulatia limfatica, refacerea si regenerarea celulara, etc). Fluxul ideatic scade.
Exista o stransa legatura intre fluxul de ganduri si tonusul muscular. Un flux mare de ganduri (agitatie mentala) determina cresterea tonusului muscular si aparitia tensionarilor musculare (tensiuni blocante), pe cand reducerea fluxului mental are efecte inverse. (Tensionarile nu afecteaza doar muschii, ci si tesutul celular subcutanat, precum si fasciile). Practica relaxarii a dovedit si determinarea inversa, relaxarea musculara determina scaderea fluxului de ganduri.
Stresul determina, printre altele, tensionari ale muschilor si celorlalte tesuturi; persistenta acestora vor impiedica procesul de relaxare, refacere si regenerare la nivelul intregului organism; persistenta tensionarilor va alimenta comportamentul de stres. Masajul de relaxare poate interveni ca sa diminueze si sa desfaca acest cerc vicios.
Din aceste perspective masajul de relaxare are ca obiective principale scaderea tonusului muscular si a frecventei cerebrale, ambele fiind efecte ale activarii sistemului nervos vegetativ parasimpatic.
O importanta covarsitoare in asigurarea unui masaj de relaxare o are starea de calm a maseurului; starea maseurului in timpul lucrului se distribuie corpului si mintii celui masat, cu atat mai mult cu cat acesta din urma este in postura de primitor; un maseur agitat, vorbaret si grabit va induce o stare de tensionare latenta pacientului, care se poate manifesta pe parcursul masajului sau la un interval de timp in urma lui; un maseur calm si receptiv va reusi sa identifice si sa elimine tensiunile din corpul pacientului si sa-I potenteze instalarea starii de relaxare.
De multe ori instalarea relaxarii poate fi impiedicata in timpul masajului de prezenta tensiunilor blocante in puncte cheie ale corpului; identificarea si eliberarea lor duce la instalarea unei stari profunde de relaxare si de usurare a corpului.
Corpurile deshidratate reactioneaza mai greu la masajul de relaxare deoarece tesuturile nu se pot destinde si sa-si recapete elasticitatea in absenta proportiei corecte de apa; din acest motiv pacientilor trebuie sa li se explice importanta consumului sistematic si adecvat de apa.
In incheierea acestor sublinieri se poate afirma ca masajul calitativ de relaxare depinde de experienta, calitatile si cunoasterea maseurului, precum si de intelegerea pacientului.