Drenajul limfatic manual este unul din masajele cele mai speciale, ca si tehnicile de masaj din care face parte (tehnicile speciale de masaj), datorita efectelor ample de regenerare pe care le induce; se activeaza si intensifica circulatia limfatica la nivel multiplicat de 20 ori fata de normal, hranirea tesuturilor se normalizeaza, iar regenerarea celulara (intinerirea celulara) se amplifica de cateva ori fata de normalul perturbat.

Deosebit de eficient terapeutic si indicat in marea majoritate a afectiunilor, acest tip de masaj este destul de putin cunoscut si practicat, datorita cerintelor speciale pentru maseur – stapanirea ritmurilor lente de lucru si a calmului profund; ca si in viata de zi cu zi, starea de calm este “dusmanul” maseurului agitat, care va prefera ritmurile rapide de lucru si astfel nu va avea nici o eficienta in masajul de drenaj limfatic; din acest motiv, al aparentei lipse de eficienta terapeutica, maseurul agitat nu va avea aplecare spre practicarea acestui tip de masaj, pe care il va exclude treptat din arsenalul sau.

Circuitul limfatic, a carui importanta a fost evidentiata relativ recent fata de restul structurilor corpului, face parte din sistemul circulator al fluidelor corpului, impreuna cu sistemul sanguin, dar spre deosebire de acesta este unidirectional (dinspre tesuturi spre venele de la baza gatului), nu dispune de o pompa si vehiculeaza un volum de lichide de aproape 2 ori mai mare. Pe traseul vaselor limfatice se gasesc ganglioni limfatici, alcatuiti din tesut limfoid, cu rol in distrugerea resturilor celulare (proprii sau/si infectioase), producerea de limfocite si anticorpi (rol imunitar); astfel ca devine evident ca stimularea circulatiei limfatice are efecte de imbunatatire a imunitatii.

Formarea limfei incepe in spatiul intercelular prin capilarele limfatice, vase care permit, spre deosebire de cele sanguine, trecerea resturilor celulare (celule proprii degradate prin imbatranire sau lezate si agenti infectiosi); urmeaza apoi vasele limfatice (colectori) mici, mijlocii si mari; cele doua colectoare mari dreneaza limfa in mod inegal si deschid (conflueaza) la baza gatului, in sistemul venos, la intersectiile dintre venele jugulare si cele subclavii. Ganglionii limfatici de pe traseu au rol de filtre si ingreuneaza circulatia limfei; acest lucru, impreuna cu absenta unei “pompe” de mobilizare, fac ca limfa sa circule cu viteza foarte mica (aprox. 10 cm/min in stare de veghe) si cu debit redus (aprox 2l de limfa sunt circuitati zilnic in conditii de activitate). Viteza de formare a limfei (prin trecerea lichidelor din spatiile dintre celule in capilarele limfatice) are o influenta covarsitoare asupra curatarii si hranirii celulare; in limfa trece o parte considerabila din toxine si din produsii de metabolism celular; o viteza adecvata de formare a limfei va “curata terenul” si “va face loc” substantelor trofice (de hranire) si oxigenului livrate catre celule de capilarele sanguine arteriale; astfel se faciliteaza procesul de hranire si regenerare celulara.

Componenta limfei este asemanatoare cu a plasmei sanguine, dar are un continut proteic mai mic, un continut lipidic uneori mai mare (teritoriul digestiv) si ca elemente celulare contine doar limfocite. Majoritatea tesuturilor corpului dispun de vase limfatice; exceptie fac tesuturile dure (osos, cartilaginos, cornos – unghii, par); tesutul nervos dispune de vase limfatice la periferia invelisurilor sale (meninge, teci).

Este foarte important de luat in considerare fragilitatea si sensibilitatea crescuta a vaselor limfatice; peretii lor sunt mult mai subtiri decat ai vaselor sanguine si pot fi lezati usor; pe de alta parte “ritmurile rapide” determina inchiderea vaselor mici si mijlocii – stresul, agitatia, cu toata gama de emotii “negative” (factori psiho-emotionali), manevrele rapide si intempestive de masaj(factori fizici), diminuarea fluidelor corpului prin deshidratare cronica (lipsa de apa) – determina o inchidere globala a vaselor limfatice mici si mijlocii, si prin aceasta, o diminuare considerabila a circulatiei limfatice la nivel general; in acest sens subliniem efectul contraproductiv al masajului in ritm rapid (masajul clasic de relaxare, masajul sportiv, masajul anticelulitic clasic, etc) si al sportului dinamic. La polul opus, “ritmurile lente” – starea de relaxare psiho-mentala si fizica, manevrele blande si lente de masaj – vor determina reflex deschiderea colectorilor limfatici mici si mijlocii si intensificarea ritmului si volumului circulant de limfa.

Sistemul limfatic poate fi asemanat cu o structura extrasenzitiva care functioneaza optim la ritmuri lente (frecvente joase, asemanatoare undelor alfa cerebrale); miscarile lente, detensionarea musculara, starea de relaxare, somnul de calitate, manevrele blande, ritmice si lente de masaj – vor avea un efect pozitiv asupra circulatiei limfatice – in mod direct, dar mai ales in mod reflex (mediate de sistemul nervos).

Masajul de drenaj limfatic se adreseaza teritoriului limfatic superficial (dintre muschi si piele), grupelor ganglionare limfatice accesibile si zonelor reflexe limfatice. Starea de calm profund al maseurului, precum si modul de lucru adecvat sunt obligatorii pentru a se putea produce activarea circulatiei limfatice a pacientului. Pacientul este adus si el intr-o stare de relaxare profunda (asemanatoare transei) in care se activeaza sistemul vegetativ parasimpatic si regenerarea celulara. In acest sens putem spune ca nici un aparat de drenaj limfatic nu poate atinge eficienta masajului de drenaj limfatic manual, deoarece “mecanicul simplu” nu reuseste decat sa goleasca limfa preexistenta in vase, pe cand mecanismele reflexe activate in drenajul limfatic manual deschid vasele si determina absorbtia limfei prin ele.

Avand in vedere detoxifierea, intensificarea hranirii si a regenerarii celulare, precum si mobilizarea masiva a fluidelor corpului, drenajul limfatic manual are foarte putine limite, el fiind indicat atat pentru omul in aparenta sanatos cat si pentru omul bolnav, uneori constituind o optiune obligatorie pe termen lung (limfedem de diverse cauze).